LYRA la 50 de ani

Scrierea poveştii muzicale a unuia dintre cele mai longevive formaţii corale de la noi din ţară a început în luna mai a anului 1973, când un tânăr profesor vrea să creeze o poveste, muzicală, care să dea culoare vieţii culturale a urbei Buzăului. A dat un nume poveştii, Lyra, apoi a creionat un portativ, la începutul căruia a aşezat, timp de 50 de ani, aceeaşi cheie cu care a deschis sufletele atâtor iubitori de muzică.

Povestea avea aşadar un nume, avea un dirijor, dar avea nevoie şi de nişte personaje, aşa că tânărul a ales dintre elevi, foşti elevi, iubitori de muzică şi inimoase cadre didactice, oameni cu care să-şi spună povestea.

S-au aşternut file peste ani… Împreună au cântat, au călătorit, au creat amintiri. S-au împărţit zâmbete, s-au îmbrăţişat inimi, s-au legat destine. S-au vărsat lacrimi, s-au despărţit cu durere de părţi din poveste. Dar au continuat să o spună, cu aceeaşi dăruire cu care şi-au început călătoria împreună. Şi paşii i-au purtat pe numeroase scene, la festivaluri naţionale, dar şi peste hotare, unde bucuriei de a dărui un strop din inima fiecăruia, cântând, i s-a adăugat aceea de putea vedea ce a lăsat Dumnezeu pe pământ mai frumos.

Povestea corului Lyra e scrisă în note muzicale, cu bucăţi de suflet şi cu multă recunoştinţă. Cel care dirijează toate acestea este tânărul despre care se vorbeşte la începutul poveştii, pentru care timpul trece altfel decât noi toţi, din motive de poveste. Numele lui este Ştefan Stănescu.

Părintele corului Lyra s-a născut la 14 octombrie 1938 într-o familie cu veche tradiție în slujba Bisericii. Tatăl, bunicul și străbunicul au fost preoți, oameni respectați în întreaga comunitate. Muzica i-a fost întotdeauna aproape. A moștenit talentul de la tatăl său, preotul Macovei Stănescu, cel care i-a și educat acest talent în copilărie. În timpul studenției, s-a apropiat și mai mult de muzică. Pe lângă cursurile de la Facultatea de Teologie, a urmat și Școala de Arte Populare din București. A făcut Conservatorul „Ciprian Porumbescu”, unde și-a desăvârșit studiile muzicale.

De la bun început a lucrat în învățământ, cei mai mulți ani la Liceul Pedagogic „Spiru C Haret” şi la Seminarul Teologic „Chesarie Episcopul” din Buzău.

În monografia acestei formaţii corale, tipărită cu puţin timp în urmă, autorul, respectiv fondatorul şi neobositul dirijor al acestei corale, domnul profesor Ştefan Stănescu, îşi aminteşte o zi de mai a anului 1973, când decide, împreună cu bunul său prieten, regretatul Dumitrescu Alexandru, înfiinţarea Corului de Cameră „Lyra”.

La data de 24 ianuarie 1974, împreună cu membrii Cenaclului Literar buzoian și câțiva profesori de istorie, care au marcat importanța acestui mare eveniment din istoria poporului român, Unirea Principatelor Române, Corul „Lyra” și-a făcut pentru prima dată apariția în public, prezentând un repertoriu adecvat evenimentului şi câteva piese lirice.

După câştigarea marelui trofeu la concursul “Cetatea de foc”, Reşiţa, 1975 şi după participarea la concursul “Gheorghe Dima” din Braşov, urmează şi prumul turneu în străinătate al corului, în 1978, în Cehoslovacia şi prietenia pe viaţă cu corul “Martinu”.

Facem un salt în timp, până la data de 18 decembrie 1989 când, la casa de Cultură a Sindicatelor, corul Lyra concertează alături de mari nume ale muzicii şi ale teatrului românesc: Leopoldina Bălănuţă, Olga Tudorache, Ovidiu Iuliu Moldovan, Cleopatra Melidoneanu, Ştefan Bănică,  Veta Biriş. Asumându-şi riscul de a fi desfiinţat, corul a cântat atunci ceea ce era de neconceput în comunism, colinde despre Naşterea Domnului. Ştim cu toţii ce se s-a întâmplat zilele acelea în Timişoara şi mai apoi în restul ţării.. 

După Revoluţie, corul Lyra a efectuat numeroase turnee în Franţa, Republica Moldova, Elveţia,  Portugalia, Italia, Austria, Turcia, Bulgaria, Muntenegru, Croaţia, Macedonia, Grecia, Cehia.

Performanţa de a înfiinţa şi dirija un cor timp de 50 de ani trebuia sărbătorită. Concertul aniversar “Lyra la 50 de ani”, care  a avut loc pe data de 25 noiembrie, în sala de spectacole a Teatrului “George Ciprian”, a fost organizat cu sprijinul Centrului Cultural şi Educaţional “Alexandru Marghiloman” şi al Primăriei Municipiului Buzău.

Au răspuns prezent invitaţiei la concertul aniversar coruri de valoare, diferite poate prin repertoriul abordat, prin stilul de interpretare, dar unite prin aceeaşi pasiune pentru muzica corală, pentru poveştile frumoase, pentru poveştile de suflet. Publicul buzoian, prezent în număr foarte mare la acest eveniment, s-a bucurat, timp, de patru ore, de un spectacol muzical de excepţie, oferit de corurile Happy Kids din Buzău, dirijat de doamna Oana Dobre, Corala Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei “Neagu Ionescu”, dirijată de pr. Gianin-Cristian Oprea, corala “Pastorala” din Focşani, dirijată de domnul Dumitru Săndulachi, corul “Astra” din Braşov, dirijat de domnul Ioan Oarcea, corul Orantis din Soroca, Republica Moldova, dirijat de doamna Veronica Chiţan, corul “Rodni Zvutsi” din Shumen, Bulgaria, dirijat de doamna Milka Danailova şi corul Lyra, dirijat de domnul profesor Ştefan Stănescu. 

Într-o sală neîncăpătoare pentru   prieteni, susţinători şi iubitori ai poveştilor cu oameni frumoşi, şi-au dat întâlnire suflete dragi, rezonând cu bucuria membrilor corului Lyra.

A fost o seară plină de emoţii, s-au împărţit zâmbete, lacrimi şi multe aplauze. Domnul profesor Ştefan Stănescu, părintele corului Lyra, a mărturisit, copleşit de afecţiunea celor prezenţi, că „nu credea că poate fi obosit de atâta bucurie”.

“Amintiri despre Corul „Lyra” este una dintre filele vieții mele! Îmi amintesc atunci când am adus pe lume acest copil, „Lyra”, pe care am căutat să-l feresc de tot ce este vulgar, de ce este rău și perfid, să-l țin departe de invidia și cameleonismul multora din jurul nostru.

„Lyra” trebuie să rămână copilul cu inima curată, sincer în tot ceea ce face, corect în relația cu cei din jur, iubitor de artă adevărată.Sper ca acest copil, după atâția ani de viață, să fi înțeles care este rolul lui în societate și să se bucure de tot ce a văzut, ce a trăit și a realizat. Să se gândească la cei care au fost alături de noi și acum ne privesc și ne ascultă din lumea drepților. Veșnic îi vom pomeni și le vom fi recunoscători. Oricare va fi metamorfoza acestui copil, ca mentor, voi fi alături de el cu toată ființa mea, pentru că nimic nu poate fi mai sfânt decât dragostea părintească.”

(Ştefan Stănescu)