Mă numesc Maria Simion și am fost membră ANCR ca dirijor împreună cu corul bisericesc de amatori ,,Bâlea Boar,, până în Noiembrie 2021 până m-am retras de la conducerea sa din motive de lipsa săntății.
Pe vremea tinereții - când îmi desfășuram, în București, activitatea de artist interpret în dublă ipostază de flautistă și soprană, cântând muzică de cameră și creația universală și cea a compozitorilor români contemporani – am colaborat mult cu Felicia Donceanu a cărei muzică mă încâta. I-am interpretat ,,Tatăl Nostru,, solo voce cu un clopoțel, în Germania – Iunie 1990 – în primă audiție absolută. I-am cântat lieduri; ,, Mai sunt încă roze,, (voce pe versuri de Macedonsky împreună cu o amplă formație instrumentală camerală); ,,Ponti Euxini Clepsydra,, (soprană, harpă, oboi-corn englez, clarinet, percuție) pe versuri de Ovidiu Nasso. Am înregistrat-o în radio; ,,Testamentul,, pe versuri de Ienăchiță Văcărescu (voce, harpă, voloncel).
Pensionându-mă din Orchestra Operei Române am plecat în Ardeal unde am înființat Corul (despre care am amintit) și am continuat colaborarea cu Felicia Donceanu cerându-i lucrări corale de muzică sacră: O Ave Marie – românească, otodoxă și a scris INVOCARE pe care – cu toate imensele dificultăți – am reușit să o cântăm cu un Cor de amatori. Oamenii mei au iubit această Rugăciune muzicală către Maica Domnului și au cântat-o mulți ani. Datorită faptului că i-a plăcut Feliciei înseși cum i-am realizat-o, ea, personal, ne-a înscris în ANCR în anul 1999. Apoi tot la rugămintea mea, a scris ,, Numai Iubirea,, pe textul Sf. Apostol Pavel, pe care am reușit să o realizăm cu și mai mare efort. Doama Felicia ne-a oferit și, Tatăl Nostru,, scris coral pe tema inițială ce o cântasem eu solo. Este o culme a dificultăților nu numai pentru cor ci și pentru dirijor, dar de o frumusețe copleșitoare. I-am interpretat și ,,Colinde Coline,, o superbă căntare corală de Crăciun.
Din păcate aceste minunății nu sunt menționate – în dosarul creației ei – individual ci la grămadă: ,,Coruri,, Păcat! Sunt capodopere.
Îmi lipsesc convorbirile telefonice cu ea. Chiar înainte de a muri am sunat-o și avea o voce tonică, vioaie. Nu îmi venea să cred că după câteva zile s-a stins.
Dumnezeu să o odihnească și să o fericească în Raiul celor plini de har.
Maria Simion