A mai căzut o stea din constelaţia muzicologiei româneşti: GRIGORE CONSTANTINESCU

Prof. univ. dr.  Mariana Popescu

Începutul anului 2020 avea să îndurereze întreaga lume muzicală românească,  prin dispariţia muzicologului, prof. univ. dr. Grigore Constantinescu, în data de 21 ianuarie,  la vârsta de 81 de ani. Personalitate plurivalentă, Grigore Constantinescu a fost  muzicolog, critic muzical, profesor universitar, conducător de Doctorat. 

S-a stins din viaţă profesorul meu drag, din primii ani ai Conservatorului. Erau de fapt şi primii ani de activitate universitară pentru tânărul asistent, pe care studenţii îl numeau simplu: Griguţă – această exprimare familiară fiind expresia simpatiei şi respectului pentru pedagogul dedicat, muzicologul erudit, un exemplu de modestie, care aflat la începutul carierei didactice, avea o comunicare specială cu studenţii săi.

A fost unul  dintre cei mai activi muzicologi,  implicat în permanenţă în viaţa muzicală.  

Grigore Constantinescu

Grigore Constantinescu s-a născut în 5 decembrie 1938 la Bucureşti. A studiat la Conservatoruil bucureştean, în perioada 1956 – 1962, sub îndrumarea unor eminenţi profesori şi muzicieni: Ioan D. Chirescu şi Victor Giuleanu – teorie şi solfegiu, Paul Constantinescu – armonie, Zeno Vancea – contrapunct, Tudor Ciortea – forme muzicale, Mihail Jora, Tiberiu Olah, Dan Constantinescu – compoziţie, Alfred Mendelssohn, Anatol Vieru – orchestraţie, George Breazul –  istoria muzicii, Emilia Comişel – folclor,  Ion Vicol, Dumitru D. Botez – dirijat coral.

A urmat cursuri de perfecţionare la Monte Carlo, cu Igor Markevitch – dirijat orchestră,  analiză muzicală (1969), cursuri de muzicologie la Seminarul Bartók, la Budapesta (1970), cursurile Seminarului Internaţional de Muzică de la Weimar (1971, 1973). 

În anul 1976, a obţinut titlul de Doctor în Muzicologie al Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, cu teza: Diversitatea stilistică a melodiei în opera romantică.  

Deşi şi-a desfăşurat activitatea în principal, pe două domenii: ca profesor şi muzicolog, a funcţionat ca redactor la Editura Muzicală, redactor la revista Muzica,  Membru al Centrului de Excelenţă în Studiul Imaginii, în cadrul Universităţii  din Bucureşti,  Preşedinte al  Uniunii Criticilor Muzicali din România,  realizator de emisiuni radiofonice şi de televiziune.

A susţinut conferinţe, concerte lecţii, comunicări ştiinţifice în ţară şi în străinătate, a făcut parte din juriile concursurilor naţionale de canto, fondate la iniţiativa sa:  Mihail Jora, Ionel Perlea, Magda Ianculescu.

Numeroasele sale volume au îmbogăţit muzicologia românească, dându-i noi dimensiuni: cursuri de istoria muzicii, monografiidedicate compozitorilor George Enescu, Matei Socor, Tudor Ciortea, Giuseppe Verdi,  Gaetano Donizzetti,A realizat interviuri memorabile cu dirijorii: Iosif, Conta, Marin Constantin, Voicu Enăchescu.

Grigore Constantinescu a scris volume dedicate artei corale româneşti: Primăvara muzicii – Corul de copii Radio la semicentenar, Madrigal sau Magia Sunetelor, Dialoguri despre Preludiu, Trei decenii cu muzica, Corul Preludiu.

A iubit muzica de operă care a constituit în permanenţă un  obiectiv important în  cercetările sale:  Cântecul lui Orfeu, Ghid de Operă,  Istoria operei în date, Splendorile operei, Dicţionar de teatru liric, monografii dedicate unor mari interpreţi: Margareta Metaxa, Dimitrie Onofrei, Dorin Teodorescu, Iulia Buciuceanu, Emilia Petrescu.

A tezaurizat evoluţia unor genuri muzicale, în volume monumentale: Patru secole de operă, Patru secole de lied, Patru secole de oratoriu.

Grigore Constantinescu a pus bazele Colecţiei Muzica viva, la Editura Didactică şi Pedagogică, colecţie însumând 24 de numere. 

În semn de recunoaştere, a primit peste 60 de premii, diplome, medalii, Preşedinţia României oferindu-i Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler (2008), Meritul Cultural în Grad de Comandor (2011), i s-a conferit  titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Muzică George Enescu din Iaşi (2015).

Ne va lipsi enorm glasul său inconfundabil din programele postului de radio România Muzical,  precum şi studiile, articolele din presa de specialitate scrisă şi online. Ne va lipsi prezenţa sa plină de nobleţe,  la şedinţele Consiliului Director al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor.

Rămas bun Maestre! Veţi rămâne mereu în sufletele şi în amintirea noastră.